Treceți la conținutul principal

5 ani - ca la prezidentiale


In urma cu ceva timp, cineva mi-a adresat o intrebare: "Unde te vezi peste 5 ani?". Atunci am raspuns putin ironic: "Pai, am sa termin facultatea, masterul, ma marit si ma apuc de facut copii :D". "Ok, si profesional?". "Pai... nu stiu".
Evident ca a fost un raspuns absurd (pt ca nu poti sa nu stii chiar deloc ce ai de gand sa faci), dar a fost un raspuns mai mult de cat defensiv la o intrebare destul de dificila.
5 ani inseamna enorm in viata unui om. Spun asta pt ca ma uit in urma, la ultimii mei 5 ani de viata, si vad cat de multe lucruri s-au schimbat de atunci.
In 2005...eram abia intrata in clasa a IX-a, profil mate-info, a unui liceu teoretic iesean. Daca mi-ar fi spus cineva in acel moment ca am sa-mi aleg o facultate de profil socio-uman, nu l-as fi crezut. Daca in urma cu trei ani mi-ar fi spus cineva ca voi fi atat de incantata si de implicata in partea asta a vietii de student, nu l-as fi crezut. Daca in urma cu un an mi-ar fi spus cineva ca in semestrul doi am sa reusesc sa iau bursa de merit ... evident ca nu l-as fi crezut (eu nici ca eleva nu am reusit performanta asta:P).
Si atunci...unde voi fi profesional in urmatorii 5 ani? Greu de spus! Dar stiu ce as vrea sa fac: as vrea sa lucrez in continuare cu oamenii. Sa cunosc din ce in ce mai multi si sa invat din ce in ce mai mult de la ei. As vrea sa fac ceea ce imi place ca sa pot sa fac bine. As vrea sa vad proiecte care se nasc si se dezvolta sub ochii si prin mainile mele. As vrea sa am tot ceea ce imi trebuie si mi se cuvine.

E ciudat ca atunci cand eram mici rapundeam mult mai usor la eterna intrebare "Ce vrei sa te faci cand vei fi mare?". Acum parca ne este mult mai greu sa concretizam astfel de planuri de viitor.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

sunt un copil fericit

Pentru ca parintii mei au avut intotdeauna grija sa nu imi lipseasca nimic si pentru ca nici o data nu m-au facut sa ma simt vinovata pentru acest lucru.
Pentru ca fac ceea ce imi place si chiar daca rezultatele uneori apar mai greu, ma pot bucura de satisfactiile marunte pe care viata mi le ofera.
Pentru ca sunt inconjurata de multi oameni care, buni sau rai, ma ajuta sa invat ceva de la fiecare din el.
Pentru ca si atunci cand seara sunt obosita dupa lucru la proiecte, sedinte sau invatat ma pot bucura de familia mea care se ingrijoreaza pentru mine.
Pentru ca sunt lucruri care imi lipsesc si care ma ambitioneaza in permanenta sa imi doresc si sa lupt mai mult.
Pentru ca de fiecare data cand credeam ca sunt la fundul prapastiei, Cineva acolo sus imi intindea o mana de ajutor si ma facea sa zambesc.
Pentru ca am invatat ca unii oameni merita o a doua sansa, dar ca trebuie sa ma gandesc de doua ori cand e momentul sa le-o acord.
Pentru ca ii pot ajuta pe cei din jurul meu si pentru c…

consecinte si reponsablitati

De mici suntem invatati sa ne asumam anumite responsabilitati si sa suferim consecinte pe urma faptelor noastre.
Fie ca suntem invatati sa ingrijim o floare sau sa incuiem usa cand plecam de acasa, fie ca ni se spune "du-te si invata!" sau "du-te si fa treaba!", ne dam seama ca toate faptele noastre au un scop.
Cat suntem mici nerespectarea responsabilitatilor noastre nu poate avea consecinte foarte drastice si de cele mai multe ori ele sunt preluate de maturii din jurul nostru. Trecand de pragul psihologic al majoratului, incepi sa iti dai seama ca lumea se asteapta de la ceva mai mult din parte ta si iti vine din ce in ce mai greu sa lasi treaba ta in seama altcuiva...pt ca si acel "altcuiva" va avea treaba lui pe care trebuie sa o faca.
Traim in societate si asta ne obliga sa ne asumam responsabilitati si sa suferim consecinte. E deranjant, incorect si, pe alocuri, lipsit de bun simt ca o consecinta a faptelor tale sa se reverse asupra celor din jur.

student la Psihologie

In urma cu ceva timp am citit pe facebook-ul unei colege de la Cluj un post asemanator. Unele din lucrurile pe care le-a scris ea m-au amuzat, cu unele m-am identificat si, gandidu-ma la ele, asa a luat nastere lista de mai jos.


Esti student la Psihologie la Cuza daca:
ti-a fost frica la Psihodiagnostic sau Experimentalaai ramas macar o data in urma cand se prezentau tabelele cu rezultate la Statisticate-ai intalnit macar o data cu unii colegii pt a lucra la proiecte la fumoar sau la bibliotecaai inceput sa construiesti instrumente psihologice in E-team erai curios ce inseamna hipnoza, dar in anul 3 te-ai lamurit ca nu e mare lucru ai auzit tot felul de lucruri despre Psihopatologieai zis macar o data “sa nu ma pazeaza ... la examen”te-ai ingrozit cat de multe articole ai de citit pentru socialati s-a blocat macar o data calculatorul la seminarul de SPSSti-ai intrebat macar o data “la ce ma vor ajuta toate aceste prezentari?!”te-ai amuzat de profesorii carora nu li se deschidea videopro…