sef, lider, eventual mentor


Am un prieten care detesta cuvantul detesta cuvantul "sef" nu pt ca ar avea ceva cu persoanele care de-alungul vietii i-au fost superioare in ierarhie la locul de munca, ci pt sensul peiorativ pe care acest cuvant l-a dobandit in ultima vreme. Acum, orice om cu putin mai multi bani si care isi deschide o afaceri mica e "sef" (sau patron).
Interesandu-ma in domeniul leadershipului, am observat in literatura de specialitate ca sunt cateva cuvinte care se intersecteaza putin cu cel de sef , dar pe care omul din afara domeniului nu prea le diferentiaza.
Practica ne invata ca un sef este obiectiv, rational, uneori chiar autoritar si infleixibl cu angajatii (ceea ce il face temut). Liderul este imaginea unui management de succes; este rational, dar si afectiv, motiv pentru care este admirat.
Seful este interesat de rezolvarea sarcinii, liderul se va interesa de motivarea si loialitatea echipei.
Seful este intotdeauna impus, pe cand cel liderul poate fi si ales datorita calitatilor sale de bun mediator, de bun profesionist, carisma etc. De aceea, primul este intotdeauna conducatorul unei organizatii (un grup formal, o companie), iar cel de-al doilea poate reprezenta si puterea informala (colectivul).
Seful va fi urmat pentru ca asa trebuie, liderul va fi urmat pentru asa ne-a convins de necesitatea acestui lucru.
Pentru sef este important doar "eu", pentru lider "noi".
Comunicarea inseamna informare in primul caz, iar in al doilea - interactiune.
Seful va vedea greseala ca fiind cauzata strict de angajat; liderul va ignora sursa si va cauta ca toata lumea sa invete ceva din chestia asta.

Pentru a fi bun in ceea ce faci, ai nevoie de un mentor. De cele mai multe ori, el nu-ti va fi nici lider, si cu atat mai mult, nici sef. Mentorul trebuie sa fie o persoana din domeniu, mai experimentata, care sa iti poate oferi feedback si in care sa ai incredere ca informatiile vor ramane confidentiale.

Pentru ca uneori, aceste lucruri sunt scrise si in stele, puteti citi si AICI mai multe.

Comentarii