Treceți la conținutul principal

(Arta de) A fi psiholog

Intrand dimineata pe maria sa, Facebook-ul, am gasit pe wall-ul unei prietene articolul de mai jos. Textul, desi putin cam prea plin de metafore pentru gustul meu si poate pe alocuri continand unele exagerari, merita totusi citit.

Arta de a fi psiholog nu se invata, ci se traieste si se experimenteaza, deoarece nu exista un complex de canoane care sa-ti dea cheia misterelor psihice, a structurilor diferentiale ale vietii sufletesti. Nu esti un psiholog bun daca tu insuti nu esti un subiect de studiat, daca materialul psihic nu ofera zilnic o complexitate si un inedit, care sa excite curiozitatea ta continua. Nu te poti initia in misterul altuia daca tu insuti n-ai un mister in care sa te initiezi
Pentru a citi textul in intregime, vezi aici.

Si, evident, m-am gandit la mine si la ce pot, ce ma simt capabila sau, pur si simplu, ce m-ar defini ca psiholog. Cred ca cel mai mult abilitatea de a asculta, calmul si diplomatia. Nu pot fi prea empatica si asa stiu ca nu sunt facuta pentru a fi terapeut. Faptul ca sunt organizata e un extraordinar atuu pentru domeniul organizational, curiozitatea si poate riguriozitatea - pentru cercetare, rabdarea - pentru consiliere.
E bine de stiut ce face un psiholog pentru a nu avea anumite expectante de la el pe care el, din cauza profesiei pe care o are, sa nu ti le poata indeplini. Psihologul:
  • NU da sfaturi si nu iti rezolva problemele
  • nu prescrie retete
  • nu lucreaza cu nebuni (sau cel putin nu cu cei declarati :P)
  • insa, el TE AJUTA sa iti rezolvi problemele, sa gasesti solutia
  • te ghideaza
  • te asculta
E adevarat ca vedem frecvent pe la TV cate un psiholog care vorbesti in emisiuni pe diferite teme, insa nu toti psihologii sunt Super Nanny, dr. Cristian Andrei sau Mirela Zivari (sau cel putin aceste nume le asociam eu cu meseria de psiholog, stiindu-le de la TV inainte de a ma inscrie la facultate).

Pentru a fi un bun psiholog este nevoie si de o buna pregatire, asa ca e bine sa alegi in cunostiinta de cauza Facultatea la care te inscrii, avand in vedere traditia lor in acest domeniu, dar poate si orientarea pe care in fiecare centru.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

sunt un copil fericit

Pentru ca parintii mei au avut intotdeauna grija sa nu imi lipseasca nimic si pentru ca nici o data nu m-au facut sa ma simt vinovata pentru acest lucru.
Pentru ca fac ceea ce imi place si chiar daca rezultatele uneori apar mai greu, ma pot bucura de satisfactiile marunte pe care viata mi le ofera.
Pentru ca sunt inconjurata de multi oameni care, buni sau rai, ma ajuta sa invat ceva de la fiecare din el.
Pentru ca si atunci cand seara sunt obosita dupa lucru la proiecte, sedinte sau invatat ma pot bucura de familia mea care se ingrijoreaza pentru mine.
Pentru ca sunt lucruri care imi lipsesc si care ma ambitioneaza in permanenta sa imi doresc si sa lupt mai mult.
Pentru ca de fiecare data cand credeam ca sunt la fundul prapastiei, Cineva acolo sus imi intindea o mana de ajutor si ma facea sa zambesc.
Pentru ca am invatat ca unii oameni merita o a doua sansa, dar ca trebuie sa ma gandesc de doua ori cand e momentul sa le-o acord.
Pentru ca ii pot ajuta pe cei din jurul meu si pentru c…

consecinte si reponsablitati

De mici suntem invatati sa ne asumam anumite responsabilitati si sa suferim consecinte pe urma faptelor noastre.
Fie ca suntem invatati sa ingrijim o floare sau sa incuiem usa cand plecam de acasa, fie ca ni se spune "du-te si invata!" sau "du-te si fa treaba!", ne dam seama ca toate faptele noastre au un scop.
Cat suntem mici nerespectarea responsabilitatilor noastre nu poate avea consecinte foarte drastice si de cele mai multe ori ele sunt preluate de maturii din jurul nostru. Trecand de pragul psihologic al majoratului, incepi sa iti dai seama ca lumea se asteapta de la ceva mai mult din parte ta si iti vine din ce in ce mai greu sa lasi treaba ta in seama altcuiva...pt ca si acel "altcuiva" va avea treaba lui pe care trebuie sa o faca.
Traim in societate si asta ne obliga sa ne asumam responsabilitati si sa suferim consecinte. E deranjant, incorect si, pe alocuri, lipsit de bun simt ca o consecinta a faptelor tale sa se reverse asupra celor din jur.

student la Psihologie

In urma cu ceva timp am citit pe facebook-ul unei colege de la Cluj un post asemanator. Unele din lucrurile pe care le-a scris ea m-au amuzat, cu unele m-am identificat si, gandidu-ma la ele, asa a luat nastere lista de mai jos.


Esti student la Psihologie la Cuza daca:
ti-a fost frica la Psihodiagnostic sau Experimentalaai ramas macar o data in urma cand se prezentau tabelele cu rezultate la Statisticate-ai intalnit macar o data cu unii colegii pt a lucra la proiecte la fumoar sau la bibliotecaai inceput sa construiesti instrumente psihologice in E-team erai curios ce inseamna hipnoza, dar in anul 3 te-ai lamurit ca nu e mare lucru ai auzit tot felul de lucruri despre Psihopatologieai zis macar o data “sa nu ma pazeaza ... la examen”te-ai ingrozit cat de multe articole ai de citit pentru socialati s-a blocat macar o data calculatorul la seminarul de SPSSti-ai intrebat macar o data “la ce ma vor ajuta toate aceste prezentari?!”te-ai amuzat de profesorii carora nu li se deschidea videopro…